Metodele cantitative în cercetarea ştiinţifică



Cercetarea ştiinţifică n-ar fi atât de ştiinţifică pe cât am vrea noi să fie, dacă nu sunt utilizate metode cantitative pentru:
- a calcula durate medii,
- a calcula dispersii,
- a măsura omogenitatea,
- a evalua stabilitatea,
- a ierarhiza fără nici un dubiu,
- a identifica optimul,
- a calcula costurile,
- a compara metode,
- a vedea randamente,
- a stabili nivelul de originalitate,
- a justifica pas cu pas întregul demers, folosind numere.
Cei ce evită folosirea metodelor cantitative cad uşor pradă unor afirmaţii fără substanţă, ceea ce determină ca argumentele lor să pară neinteresante, lipsite de valoare şi chiar forţate.
Cine foloseşte metodele cantitative în mod inteligent prezintă procente cu care se verifică ipotezele avansate, ceea ce dă mare credibilitate tuturor aspectelor într-o lume în care totul este relativ.
La ora actuală, metodele cantitative sunt foarte folosite în toate domeniile, chiar şi în artă şi în sport, încât dacă o cercetare nu are şi prelucrări de date, pare a fi ceva neserios. Chiar şi o carte de istoria artei, fără un pic de metode cantitative seamănă cu descântecul unei specialiste în magie albă. Cel puţin prin a aminti numărul de documente studiate, numărul de opere analizate, dar şi unele exprimări cantitative legate de intervale, de intensităţi şi de modalităţi de exprimare a unghiurilor şi proporţiilor, materialul în ansamblul lui capătă o doză importantă de credibilitate şi de profunzime.
Nu există domeniu în care metodele cantitative să nu-şi facă simţită prezenţa şi cercetătorii să le folosească în sprijinul soluţiilor originale pe care le prezintă ca rezultat al muncii de cercetare. Prin folosirea de metode cantitative în mod judicios, cercetătorii nu fac altceva decât să puncteze decisiv că tot ceea ce au făcut are valoare şi să arate din punct de vedere statistic ce înseamnă valoarea soluţiei originale rezultată din procesul de cercetare ştiinţifică.
Eu apreciez că statistica folosită cu cap ajută foarte mult cercetarea ştiinţifică şi îl îndrumă mereu pe cercetător să aleagă calea cea dreaptă, cu şanse bune de a atinge obiectivul proiectului de cercetare.